Clik here to view.
Calendar, Brașov, 1733
„Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la...
View ArticleClik here to view.
Ionică Tăutu către frații români (circa 1826-1830)
„Eu mă slujăsc de acest titlu pentru că vreu să mă adresăsc cătră tot Moldovanul și cătră tot Valahul, a căruia suflet simte că are o Patrie și că interesul său și a urmașilor săi este vârtos legat de...
View ArticleClik here to view.
Terorismul străin în Moldavo-Romănia. Articol din Gazeta de Transilvania...
„Gazeta de Transilvania (cu preanalta voie) Anul al XI-lea. Nro. 43. Brașov, 27 Maiu 1848. Terorismul străin în Moldavo-Romănia. Coarda prea întinsă nesmintit se rupe! Pănă cănd moldavo-romănii vor mai...
View ArticleClik here to view.
Manifest prin care românii ardeleni erau îndemnați la luptă în timpul...
„Fraților romani. Ridicați-vă capetele voastre! Ziorile unui viitor frumos se revarsă pentru voi. Priviți îndărăt! Mai nainte de vreocâteva luni voi erați o națiune gonită, părăsită, fără căpetenii,...
View ArticleClik here to view.
La a treia Adunare Națională de la Blaj se hotărăște înarmarea românilor (1848)
„Spre cunoștință. Înălțatul Înpăratul Ferdinand I au decretatu în 15/3 Martie, tipariul slobodu, au datu voie să se înarmeze poporul, să-și formeze gvardie națională, și au primit principiul...
View ArticleClik here to view.
Baronul Miklós Wesselényi, despre români (1843)
„Apel la chestiunea naționalității maghiară și slavă” „Cu privire la valahii noștri, interesul comun religios al lor și solidaritatea dintre ei constituie centrul de întâlnire care unește și...
View ArticleClik here to view.
Ziarul revoluționar „Pruncul român”: Către frații noștri din Moldova...
„Pruncul romăn. Sâmbătă 12 Iunie 1848. No. 1. București. Către frații noștri din Moldova. Frați romăni din Moldova! Ceasul libertății a sunat pentru tot romănul. Astăzi la 11 Iunie era zioa fericită,...
View ArticleClik here to view.
Semn de viață națională și în Besarabia (Brașov, 1841)
„Foaie pentru minte, inimă și literatură. No. 47. Duminecâ 23. Noemvrie. 1841. Semn de viață națională și în Besarabia D. A. Hăjdău efor scoalei ținutale din Hotin carele au făcut atăta sensație prin...
View ArticleClik here to view.
Curier de ambe sexe. Periodul I. De la 1836 până la 1838. A doua ediție,...
„O manie A vorbi cineva numai ca să vorbească e o smintire întreagă. Nimini nu cântă când n-are glas, așadar pentru ce să vorbim când n-avem sujet de conversație? A! dar este o manie primejdioasă ce...
View ArticleClik here to view.
Istorie politică și socială a Principatelor Dunărene, Iași, 1856
„Istorie politică și socială a Principatelor Dunărene, de D. Elias Regnault. Tradusă de Ioan Fătu. Iașii. Tipografia Buciumului Romanu. 1856. București e o politie (=un oraș) de tot orientală prin...
View ArticleClik here to view.
Florian Aaron, Idee repede de Istoria Prințipatului Țării Rumânești,...
„Idee repede de Istoria Prințipatului Țării Rumânești, de F. Aaron, profesor de Istoria generală în Colegiul Național Sf-Sava din București. Tomul II. București. În Tipografia lui I. Eliad. 1837. [...]...
View ArticleClik here to view.
Codică țivilă sau politicească a Prințipatului Moldovii, Iași, 1833
„Codică Țivilă seau Politicească a Prințipatului Moldovii. Eși. În privileghiata tipografie a Albinei. 1833. Gheneralnicei obicinuite Adunări a Prințipatului Moldovei. Acei, carea cu înțălepciune și...
View ArticleClik here to view.
Desființarea iobăgiei în Transilvania (15 martie 1848)
Știre din Gazeta de Transilvania (Brașov, numărul 22 din 15 Martie 1848). „Foaiea în carea citiiu mai ăntei următoarea știre o udaiu cu lacrămi, însă nu cu lacrămi de întristare, ci de măngăiere...
View ArticleClik here to view.
Cărticică care cuprinde multe lucruri spre folos, București, 1825
„Această cărticică întâi tălmăcită de pe limba leșască, pe limba rumânească care cuprinde întru sine multe lucruri, spre folosul a toată obștea, atât oamenilor cât și dobitoacelor, cât și pentru aceia...
View ArticleClik here to view.
Gheorghe Lazăr, Povățuitoriul tinerimei cătră adevărata și dreapta cetire,...
„Povățuitoriul tinerimei cătră adevărata și dreapta cetire, întru acest chip acum întâia oară lucrat de D. Lazar, fostul Profesor a înaltelor școale Romanești din București și acum întâiașdată tipărit...
View ArticleClik here to view.
Teodor Stamati, Fizica elementară pentru clasele colegiale din Prințipatul...
„Fizica elementară pentru clasele colegiale din Prințipatul Moldovei. Compilată după F. Crișu de Pah. Teodor Stamati, Doctoru de filosofie și de frumoasele arte, profesoru publicu de fizică și istoriea...
View ArticleClik here to view.
Doctorul și iconomul casnic, Iași, 1858
„Doctorul și iconomul casnic. Rețeti pentru tot soiol de boali omenești, de acele pentru cai, viti cornorati, oi, mascuri, stupi și vinați, precum și pentru alti mai multi obiecti atingătoari de...
View ArticleClik here to view.
Anton-Maria del Chiaro, Revoluțiile Valahiei, Veneția, 1718
„În limba lor ei îşi zic români (Romuni), patriei lor, adică Valahiei, Țara Românească (Tzara Rumaneasca), iar limbii, limba românească (Limba Rumaneasca), şi cu drept cuvânt, căci dacă e vreo...
View ArticleClik here to view.
Andreas Wolf, Contribuții la o descriere statistico-istorică a Principatului...
„Iacob (Stamati), arhiepiscop și mitropolit al Moldovei, născut în Transilvania, 1748, mort pe 21 Martie 1803, la Iași.” „Copiii își petrec de obicei primii ani în mijlocul țiganilor, unde se deprind...
View ArticleClik here to view.
Contele Auguste de Lagarde despre Bucureștii din vremea lui Vodă Caragea (1813)
„București, februarie. Această capitală a Țării Românești mi se pare superioară ideii pe care mi-o făurisem (I). Bucureștii, reședința obișnuită a domnului, are destulă viață negustorească. Dâmbovița...
View Article