„Doftorii de dinți.
Se ei o bucățică de cauciuc (un feliu de gumă elastică), să o moi la flacăra unei luminări, și cald fiind, să pui în dintele cel găunos, pe carile să-l cureți mai nainte. Cauciucul de tot muet de căldură, astupă borta dintelui, și ferește nervele cele simțitoare de atingerea aerului, carile pricinuise durerea.”
„Planeta Marț.
Acesta este un corp rotund, tunecos. Astă planetă are cea mai mare analoghie cu Pământul nostru. Pre ea se însamnă petele care înfățoșează mările întinse, a cărora color este verziu; rămășița planetei se deosebește prin color roșu, care arată o văpsea de ocra (cărămizie) a pământului seu, din care se vederează că Marțul este cungiurat de o atmosferă. Cătră polurile planetei se văd oarecare pete foarte lucitoare care se puținează în cursul verei sale și se înmulțesc în earna sa, din care se lămurește că acele sânt adunături de gheață ca acele aflătoare pe la polurile noastre. Marț călătorește în ceriu în curs de 686 zile, ear rotirea sa o plinește în 24 ceasuri, 39 minute, 24 secunde. Diametrul seu cel adevărat este de 1.500 mile. Depărtarea sa de la soare 57 milioane de mile. Repegiunea călătoriei sale în noean este de 19.700 mile în un ceas.”
„Metamsihozisis. [Reîncarnarea]
Ist cuvânt grecesc însămnează schimbarea lăcașului a petrecerei sufletului. Asemene credință o aveau vechii Indieni, carii socoteau Metampsihosis ca o pedeapsă a sufletului pentru faptele rele plinite în viață și ca un mijloc de curățirea păcatelor, osândindu-să sufletul a petrece în oarecare animal bun seau înrăutățit. De la indieni, astă credință trecu la egipteni, carii credeau că un suflet astfeliu osândit, trebue să petreacă un cerc de 3.000 ani, mai nainte de a se așeza în paradisul celor fericiți. De aici se lămurește nu numai îngrijirea ce încă respectul ce aveau egiptenii pentru tot feliul de animale, închinând pe taurul ca pe zeul Apis, pe cocostârc și pe paserea Ibis &. De aceea prepuind că sufletul a vreunei persoane din familia lor, ar fi petrecând în un câne seau în vreun bou, îi îmbălsăma după moarte aceste animale și le păstra în piramide ca mumii. Icoana înfățoșază un câne și un pește stolit în forma mumiilor.”
Despre volumul capului socotit ca mizloc de a prețui neegalitatea înțălegerei între oameni.
Din zioa în care neștine s-au încredințat că crierul este instrumentul înțălegerei, trebui a se căuta prin toate căile imaginabile dacă înțălegerea este totdeauna proporțională cu întinderea crierului; și neștine se apleacă, precum am zis ca să giudece de pe volumul și de pe configurația crierului prin cercetarea învăliturei lui cei osoasă. Deci, iată ce s-au observat: că cu un craniu mai micșurat cu câteva dim neii (?), neștine rămâne neapărat smintit, și că cea mai mare parte din idioți (proști, nătărăi) se pare că datoresc nedestoinicia lor acestei covârșitoare îngustimi a căpăținei, căci rostul organizației lor nu se deosebește nicicum de organizația celoralalți oameni. Dinpotrivă, oamenii superiori sau cu geniu au adeseori un craniu manin; lucru cunoscut de artistii tuturor timpurilor, precum se vede din icoana ce ni-au lăsat despre cei mai mari oameni, contimpuranii lor.”
Sursa: Biblioteca Digitală Națională a României
