„Obșteniască giudecătorească rânduială de criminal. Liov. S-au tipărit în tipografia pilăreștilor clironomi la anul 1789.
Stih 61.
Fieștecare temniță să fie curată, uscată, să aibă vezduh și lumină, îndestulă, și așa alcătuită, ca sănetatea robului să nu fie pusă la primejdie, și însuș robu altui rău să nu fie supus fără numai încât este de trebuință a fi pezit, ca să nu poată scăpa, pentru aceaia este a socoti ca una urmare de securație asopra personi(i). Încât este starea temniți(i), și încât este după peristasuri, de-a purure să să socotească mai gios scrisele ponturi:
1. fereasta pă care întră văzduhu și lumina să nu fie făcută spre un drum deșchis, sau spre cale, ci spre un loc acoperit, și să fie făcută așa de sus, ca nici de afare să nu să poată uita cineva în temniță afară, nici
să poată grăi robu cu cineva. Feriasta să fie făcută cu druji de hier și deși puși, ca să nu poată scăpa robu, nici să-i poate nimene arunca oareceva din afară.
2. unde zidu sau nu este destul de gros sau de sintu păreți uzi, să fie păreți pă din lontru blăniți cu scânduri groase.
3. ușa asemene să fie blănită cu scânduri groase îndoit puse. La mijlocu uși(i) să facă borta mică, iară cu închisoare, însă pă din afară. Care aceasta bortă este spre aceaia, ca să tracă vânt în temniță, și temnițeru de-a purure să poată vide pă rob făr’de a deșchide ușa cea mare; la ușe să pue doi druji de hier deasupra, și din gios, cu doaî lăcăți tari.
4. fiind în temniță sobă atuncea soba să fie pă dinlontru cu cratii de hier bine făcută, asemene și hornu, ca să nu poate scăpa robu pă aceste locuri.
5. pentru culcat să fie divan de scânduri, și așa făcut, ca fiind de trebuință, să poată pă rob priponi cu lanț de divan […]”
Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.
