„† Din mila lui Dumnezeu, eu, Io Alexandru voievod și domn a toată Țara Moldovlahiei. A binevoit domnia mea, cu bunăvoința mea cea bună, să facă pentru pomenirea sfânt-răposaților noștri părinți, și pentru sănătatea și pentru sufletul domniei mele, și al doamnei domniei mele și al tuturor copiilor domniei mele, și am dăruit mănăstirii Adormirea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, care este pe Bistrița, treizeci și unu de sălașe de țigani și douăsprezece bordeie de tătari, numite aceste sălașe de țigani: cneazul Coman, Marco, Sinata, Cotora, Ivașco, Curchea, Costea, Vlad, Nan, Ehava, Mircea, Șofultea, Cernat, Ivan, Danciul, alt Nan, Giurgiu, Herman, fiii lui Golea: Nicola și Can…, Cojan, Voicu, alt Herman, Marcu, Truțea, (Ș)andru, Toma, Zavid, Matasă, Coman, Beal…, Cernat; iar tătarii sunt anume: Palmeș, Toder, Toma, Ciabalai, Filimon… său, Filip, Boris, Tatco, Iva(n)…, Lucaci. Toți aceștia să fie (mănăstirii noastre) mai înainte zise uric, cu tot venitul, și copiii acestora, și nepoții lor, și strănepoții lor și tot neamul lor, neclintit și nemișcat niciodată, în veci.
Iar la aceasta este credința domniei noastre, a mai sus-scrisului Alexandru voievod, și credința iubitului fiu al domniei mele, Iliaș voievod, și credința tuturor copiilor noștri și credința boierilor noștri […]
Iar după viața noastră, cine va fi domn stăpânitor al țării noastre, sau din copiii noștri sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege Dumnezeu să fie, acela să nu clintească dania noastră, ci să întărească și să împuternicească pentru că am dat cu tot gândul bun. Iar cine s-ar încumeta să clintească aceasta, acela să fie blestemat de Domnul Dumnezeu și de Preacurata Lui Maică, de toți sfinții care din veac au plăcut lui Dumnezeu, și să fie asemenea lui Iuda și blestematului Arie și să aibă parte cu cei care au strigat asupra stăpânului Hristos; sângele lui asupra lor și asupra copiilor lor.
Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit slugii noastre credincioase, Neagoe logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră la această poruncă a noastră.
La Bistrița, în anul 6936 [1428] iulie 8 zile.”
Sursa traducerii: Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, vol. I (1384-1448), București, 1975 (pe www.dacoromanica.ro).
Sursa foto: Aurelian Sacerdoțeanu, Damian P. Bogdan, Culegere de facsimile pentru școala de arhivistică, seria slavă, fasc. I, București, 1943.
