Ms. rom. B.A.R. 450.
„Lexicon slaveno-vlașeskâi.
I imen tlăcovanie
(Lexicon slavo-românesc și tâlcuirea numelor)
Az – eu
A – glas de jale
A – la număr de doi nâși, pre dănși
Abie – aciiași
Agă – glas de jale
Agneți – mielul
Aki, iako bi – ca cum ar fi?
Alkanie – flămânzire
Alciba – foamete
alciu – mi iaste foame
Nota finală a autorului (în slavonă)
Acest Lexicon l-am scris eu mult păcătosul monah Mardarie, pisar, cu porunca și cu binecuvântarea părintelui nostru chir Ștefan, egumenul de la sfânta Mănăstire Cozia, unde este hramul Sfânta Treime, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Matei Basarab, mare voievod, și în zilele arhiepiscopului și mitropolitului chir Ștefan a toată Țara Ungrovlahiei, la anul 7157 (=1649). Și s-a sfârșit în luna lui mai 22 zile.”
Sursa facsimilelor: Grigore Crețu, Mardarie Cozianul. Lexicon slavo-românesc și tâlcuirea numelor din 1649, București, 1900.
Sursa traducerii însemnării autorului: Gabriel Ștrempel, Catalogul manuscriselor românești. B.A.R., 1-1600, București, 1978 (pe www.dacoromanica.ro).
Copie manuscrisă păstrată la Sankt Petersburg (circa 1670). Fotografie după microfilmul de la Arhivele Naționale ale României – București.
„Lexicon ce se zice cuvinte pe scurt alese din limba slovenească pre limba rumănească.”
