Fotocopii după originalul păstrat la Biblioteca Academiei Române din București, ms.rom. 1627, f. 151r (din partea a III-a)
„Cap 3. Pentru Meteografie de obște, adică pentru gheți, neguri, noori, ploi, roaî, omăt, grindină, ghiață, fulgeri, tuneti, focuri draghi(?), zburători și altile asemine arătări
Î. Oi ave o mare plăcere auzindu-te a vorbi asupra unui lucru nou plăcut și curioz, deci te rog ca să-mi tâlcuești acee, care de Dumnata să chiamă Învățătura de Meteografie, care să fie închipuire cuvântului meteora.
R. Îi cuvânt grecesc Meteoron, // că va să zică înălțare în sus, ori dasupra noastră, în aer, cum sânt noorii, fulgerile, și altele […]
f. 154r
Î. Toți știu că ploae să face din nori. Dar în ce feli să face mai cu apropiere această închipuire?
R. Când sânt multi adunări de nori înpinse încoace și încolo, de la purtare vânturilor, vin a să mesteca și a să întrupa într-un loc. Și așa îndesându-se cu alții vin a să dezlega întru a lor ce dintăi supstare de apă, și răceala aerii esti // o putincioasă mijlocire pentru ca să prindă noorii și să-i îndesască în apă. Apa într-acel fel făcută de la noori, fiind mai gre de cât aera, trebue de nevoe să cadă pintre aer, în chipul carele noi îi dăm nume de ploae […]
f. 155v
Î. Dară grindina, nu să face e iarășile într-un feli ca și omătul?
R. Când noorul să disface în ploae și esti râdicat mult în sus, în // aeră, ori că toată părțile aerii sânt foarti răci, picăturile de apă înghiață în vreme când cade, și să fac în suptstare de ghiață albă și vârtoasă de chip și mărime osebite și atocmite la părticelile de apă, după gradile de căldură și de frig a vântului și altele, și această suptstare viind pănă la noi, esti acee care noi numim grindină, au piatră.”
Articol postat prin bunăvoința Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași.
