„Țiganii. Idilu cu căntice, de G. Asachi.
Prezentat în 24 Ianuarie 1856. Pe Teatru Național.
Iașii. Tipografia Institutul Albinei. 1856.
Prefață.
Sclavia Țiganilor, întrodusă în Moldova la o epohă, pe cănd mai mult puterea decăt dreptatea era legea Statului, s-au tolerat îndelung ca una ce era întrețăsută cu interesele societăței. Desființarea acestui abuz anti-creștinu, treptat pregătită, astădzi s-au complectat dupre ordinul Î.S. Grigorie A. Ghica V(oie)v(od). Prin asta, patriea s-au arătat demnă a întra în familiea civilizatei Europe. Toți filantropii nu numai că au salutat cu entuziazm astă măsură, ci fie-care s-au grăbit a depune pe altarul patriei, un tribut de recunoștință și de prosfora materială. Pentru a da ocazie la o publică manifestare a acelor nobile sentimente și a recunoștinței emancipaților, s-au inprovizat idilul de față, dupre caracterul etnic a Țiganilor și dupre modelul co-
mic ce ni-au lăsat între alte scrieri anticul Teocrit.
Reprezentarea repetată a acestei mici compuneri, fie-care dată s-au încuviințat prin aplauze unanime, care nu se pot atribui decăt la sentimente de propriul triumf ce, societatea serbează prin istu mare act de filantropie.
Spre a înpărtăși și pe doritori, carii n-au avut ocazie a asista la astă reprezentare, s-au pus sub tipar istu mic product, a căruea vănzare Institutul Albinei il va prosfora pentru o facere de bine.
Iașii Februarie 1856.”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.
