„Așăzămăntul coloniilor bulgare, Instrucții pentru datoriile autorităților sătești, Privilegiile hărăzite coloniilor bulgare și hrisovul pentru scoala din Bolgrad. Iașii. Tipografia Buciumului Romanu. 1858
Cătră locuitorii părței din Beserabia ce trece spre Moldova
Iubiților compatrioți,
Noul hotar al Besarabiei, orănduit în puterea dispozițiilor tractatului de la 30 Martie 1856, au întrunit pămăntul ce locuiți cu Moldova, care celor mai mulți dintre voi este Patrie-mumă. Noilor seau vechi locuitori ai acestei părți! Poporul moldovan vă priimește pe toți ca pre unii ce-i sănteți frați și de o lege, și carii în viitor veți fi părtași de a lui soartă. Ocărmuirea Moldovei nu numai că nu vă aduce nici o smintire la driturile de care v-ați bucurat pănă acum subt Guvernul Împărăției Rosiei, ce mai vărtos ea ăși va face o datorie de a păstra privilegiile și drepturile ce le aveți căștigate, și a vă face părtași binefacerilor ce așăzămintele Principatului vă pot asigura. Priimiți dar cu încredere starea voastră cea nouă, supuindu-vă legilor ce sânt menite a vă cărmui și a vă ocroti subt suzeranitatea Înaltei Porți și închezeșluirea Marelor Puteri a Europei. Ocărmuirea se va îndeletnici a se lămuri
despre legiuitele voastre dorinți și a vă înzăstra cu înbunătățirile ce se vor socoti trebuitoare. Urmați dar cu siguritate îndeletnicirilor voastre obicinuite și meseriilor voastre, și nu pierdeți din vedere că voi sănteți chemați a lucra înpreună pentru fericirea Patriei noastre obștești, de la care veți căpăta la toată întămplarea dreptate și ocrotire, precum și tot binele ce-i va fi cu putință a vă da.
O comisie înjghebată de dumnealor Boerii: Logofătul Grigorie Crupenski, Vornicul Iancu N. Cantacuzin și Postelnicul Lascarachi Mihalachi vine la voi, însărcinată a vă cărmui vremelnic. Această comisie va priimi cu sirguință înfățoșările voastre și dreptele voastre cereri, și se va pune în stare de a lămuri Ocărmuirei nevoele voastre, ca aceasta să se îndeletnicească, în urmare, cu măsurile hotărâtoare ce se va găsi de cuviință a se lua, spre a siguripsi pacinica voastră viețuire și a voastră fericire.
Să unim dar recunoștințele și mulțămitele noastre cătră Augustul nostru Suzeran și Marele Puteri, ce au iscălit tractatul de la Paris, care în a lor îngrijire s-au îndeletnicit despre soarta noastră, siguripsindu-ne un viitor fericit, și să ne silim a respunde cu vrednicie la binevoitoarele lor scopuri.
S-au dat în capitala Iașii, în 4 Fevruarie 1857.
Caimacamul Moldovei T. N. Balș.
Despre pămăntul ce s-au dat coloniștilor de cătră fisc
81. Coloniștilor s-au dat de cătră fisc părți de pămănt în cătime după alcătuirea închietă în timpul așăzărei lor.
Însemnare
Cătimea părților de pămănt împărțit la coloniști // este bulgarilor, rumilioților și altor begenari de peste Dunărea, așăzați în Beserabia, s-au fost dănuit căte 50 desetene, însă la hotărârea pămăntului li s-au înpărțit căte 60 desetine.
82. În cătimea părților de pămănt înpărțit pe la coloniști, se socotește numai pămăntul trebnic; eară toate cele lalte unghiuri, precum: râurile, limanurile, glodăriile, mlăștini, var, pămăntul sărat, cleios, năsipos și altele, nici decum nu sănt puse în socoteală, ce se dau în obșteasca stăpănire a coloniilor sau satelor.
83. Pămăntul unde s-ar găsi metaluri scumpe, nu sănt date coloniștilor.
Despre dritul ce au coloniștii pentru stăpănirea pămănturilor ce li se dă de cătră fisc
84. Tot pămăntul împărțit pentru așăzarea coloniștilor este însușit lor negâlcevit, și în a lor și a urmașilor lor vecinică stăpănire, însă nu personal pentru oare cine, ce în comună proprieta a fie-cărei colonii.”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
