„Foae sătească a Prințipatului Moldaviei.
Iașii, Duminică 31 Ianuarie 1843.
Anul V.
Această foaie offițială esă odată pe săptămână, cu patru suplementuri pe lună, în Tipografia Sf. Mitropolii a Moldaviei.
No. 5.
Prenumerația se face în Iași la Redacție, în țânuturi pe la DD. Sameși. Prețul pentru particulari este un galbăn pe an.
_________________________________
Departamentul trebilor din lăuntru.
Ianuarie 18, No. 824.
Însămnându-să aice fisionomia și numele unui băet, care fiind slugă la D-lui Vasili Pamfiliu, la 16 a curgătorei luni prădându-l de niște lucruri, s-au făcut nevăzut, să publică spre obșteasca știință, pentru aflarea (ș)i prinderea și trimiterea lui prin competenta Isprăvnicie aice la Departament, din împreună cu toate cele ce s-ar găsi la el, spre îndestularea păgubașului.
Fisionomiia.
Toader, în vârstă de 14 ani, la față balan, gura, nasul potrivite, ochii albastri, sprincenile cam galbine-albii, părul capului castaniu, îmbrăcat cu șubă de lastic, blănită cu blană de oae albă, pantaloni negri de Cazimir în dunguliți mărunțele negri, cibote de vax, jăletcă neagră de matasă și șapcă de postav cafiniu închis, pe margine cu puțină materie sură.
Lucrurile furate.
1 ceasornic de părete, 1 surtuc de postav nou, 36 coți pânză de Olanda dintr-o ladă, 64 lei în 4 irmilici vechi din pălămida lăzii, 1 cărticică asbucoavnă, 3 cămeși de cit și 1 batistă de matasă. Precum și altele care pănă acum nu s-au putut descoperi că lipsesc.”
Adaos la Foae sătească, nr. 45, 4 Februarie 1840.
„Un țâgan anume Florea, Rob a D-sale Spat. Iancu Kogălniceanu, noaptea la 25 Ghenari au fugit din ograda D-sale de aice din Eși, a căruia descriere este: vârsta de 35 de ani, ochii negri încrucișat, are semn de friptură pe cap și-i lipsește părul, vorbește nârnâit, îmbrăcat cu pantaloni de postav vânăt, cojoc de miel, sucman pe deasupra, căciulă de miel albă, cibote nemțești, deci să publicarisește în tot Prințipatul spre aflarea numitului rob, cu adăogire că aducătoriul va primi 70 lei mulțămită, de la D-lui proprietariul.”
Anul III, nr. 4, 26 Ianuarie 1841.
„Înștiințare.
Un țâgan cu numele Ioan Tremurici, ce se poreclește și Crupenschi, a D-sale Coms. Iordachi Bașotă, în vrâstă de 25 ani, la stat nalt și supțire, la față smad și cam lungăreț, și cu alunele pe obraz, sprincenele negre, ochii negri, mustețile de mijloc negre, cu cercel în urechea dreaptă, tuns la cap, îmbrăcat cu pantaloni de postav negru sur și sucman, cu cușmă albă de miel, cu cibote de teletin nouă moldovenești; au fugit la 14 Septemvrie trecut, de la moșiia D-sale Bălușănii țânutul Botoșenii. Deci ori unde s-ar afla arătatul țâgan, să se prindă și să se încredințeză Dregătoriei locale, de unde în paza cuvenită, trimițându-se în Botoșeni la D-lui Boeriul, aducătorii vor priimi cu încredințare o bună mulțămită în bani.
_____________________
Redactor M. Kogălniceanu.”
Anul III, Nr. 52, 28 Decembrie 1841.
„Isprăvniciia țânutului Neamțu.
Dechemv. 16, No. 11.313.
Privighitoriul de ocolul Muntelui, prin raportul cu No. 570, triimete Isprăvniciei 2 vite cornorate, o vacă și o mânzată, ce le-au găsit de pripas la satul Buhalnița; deci însămnându-să aice părul și sămnele fieștecăriia, să publică prin aceasta în tot cuprinsul Prințipatului spre obșteasca știință, ca cine ar fi păgubaș de aseminea vite, să se înfățoșeze aice cu dovezi vrednice de credință, spre a i să face cuvenita îndestulare.
Sămnele vitelor.
1. Vacă la păr gălbâe-porumbă, cu un corn rupt.
2. O mânzată de un an, a vacii de mai sus.”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.
