Documentul original
Copie din sec. XVIII (de la rândul al IV-lea)
„Iancu de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei și, din mila lui Dumnezeu, voievodul Țării Românești (Johannes de Hwnyad, regni Hungarie gubernator ac, dei gracia, parcium Transalpinarum wayuoda), cinstitului capitlu al bisericii de Alba Transilvaniei, sănătate și cinste.
Deoarece noi, luând aminte și ținând seama de feluritele fapte de credință ale lui Petru, fiul lui Stroia de Ponor (Petri, filii Ztroya de Ponor), prin care el s-a silit în diferite locuri și timpuri să fie pe plac sfintei coroane a regatului Ungariei și, după aceea, nouă, de aceea, dăm pe veci aceluiași Petru de Ponor și, prin el, lui Șerban (Sorban) și Hălmagiu (Halmad), frații săi după tată, și de asemenea lui Stroia, fiul lui Nicolae (Nicolai) și lui Ștefan (Stephano), fiul lui Stanciu (Ztanchul) de sus-numitul Ponor, a treia parte a moșiei Ponor sus-numită, pe care se spune că a ținut-o până acum după datina cnezială, și, de asemenea, a treia parte a moșiei noastre Ohaba, moșii aflătoare cu totul în comitatul Hunedoara (in comitatu de Hwnyad), în districtul Hațeg (in districtu Hatzak), împreună cu toate folosințele și cele ce țin de ele, după obiceiul altor sate libere ale nobililor din regatul Ungariei, și vrem să facem ca aceștia să fie puși în chip legiuit, de către omul nostru și al vostru, în stăpânirea acestor moșii, cu privire la care lucru, prin scrisoarea de față, cerem cinstei voastre și, punându-vă în vedere cu seriozitate, vă însărcinăm și vă poruncim să trimiteți, ca om de mărturie, pe omul vostru vrednic de crezare, în fața căruia Radu (Radul) sau Bokor de Pui (Bokor de Pugy) sau Mihail de Rușor (Michael de Rasor), în lipsa celorlalți, omul nostru, ducându-se la fața pomenitelor moșii Ponor și Ohaba și, fiind de față vecinii și megieșii acestora, chemați acolo în chip legiuit, să pună pe sus-pomeniții Petru, Șerban, Hălmagiu, Stroia și Ștefan, în stăpânirea sus-numitelor a treia parte din amintitele moșii Ponor și Ohaba sus-zișilor și să le dea în stăpânire acestora, în temeiul sus-zisului titlu de danie a noastră, ce li se cuvine, ca să le stăpânească în veci, dacă nu se va face împotrivire. Iar dacă vor fi împotrivitori, să-i cheme împotriva sus-numitului Petru și a celorlalți sus-amintiți, în fața voievozilor Transilvaniei, la sorocul cuvenit, ca să dea socoteală de împotrivirea lor. Și după aceea, să faceți cunoscut, în scris, acelorași voievozi, cum se cuvine, cuprinsul acestei puneri și dări în stăpânire, după cum va fi de trebuință, cu numele împotrivitorilor și a celor chemați, dacă vor fi vreunii, a vecinilor și a megieșilor, care au fost de față la darea în stăpânire de mai sus, și cu sorocul hotărât.
Dat în orașul nostru Târgoviște (Tergouisthya), la sărbătoarea fericitei fecioare Barbara în anul Domnului 1447.”
Sursa traducerii: Documenta Romaniae Historica, Seria D. Relații între Țările Române, vol. I (1222-1456), București, 1977 (pe www.dacoromanica.ro).
Sursa foto: Arhivele Naționale ale Ungariei.
