Însemnarea diacului Simion din Aștileu pe Liturghierul copiat de tatăl său, Popa Ioan din Aștileu, la 1728-1729, privind inundația din valea Crișului Repede.
„Cu mila lui Dumnezeu scris-am eu, diacu Simionu din Aștileu, cănd-au urlatu Crișul de doară de cându-i lumea n-au fost așa mare că multe case au mănatu și marha. Amu scris în luna lui Iunie în 20 de zile, ani 1730.”
Însemnarea lui Popa Iosif din Beiuș pe un Molitvenic copiat în 1737 privind bruma timpurie din acel an și începerea construcției unei topitorii de fier.
„Scris-am eu, Popa Iosifu din Beinșu, acsete Molitve sămbătă după tărgul de Săngiorgiu fiindu Săngiorgiul a tria duminică după Paști. Și la Irimie prorocul au ninsu și brumat de au stricat viile și alte agonisite. Și întru acest anu de la Hs. 1737 au dat bani popilor și au făcutu cohul la Pocivealiște, adecă s-au începutu atunci și de alte lucruri.”
Sursa: Florian Dudaș, Manuscrisele românești din bisericile Bihorului. Începuturile scrisului românesc în Țara Crișurilor, Oradea, 1985.
